Cel mai pretios dar pe care il poti pierde

Oare care crezi tu ca este pentru tine cel mai important lucru, cel mai pretios dar din viata ta?

Si cum ar fi daca l-ai pierde? 

Oare sa fie masina? Casa? Jobul? Sau poate oamenii dragi din jurul tau?

Jim Carrey spune foarte fain un lucru… 

“Iti doresc sa ajungi in varf, iti doresc sa ai de toate, ca sa iti dai seama ca nimic din toate astea nu conteaza.”

“Bun, Roxana, pai si daca nimic din toate astea nu conteaza, atunci ce conteaza de fapt?”

….poate te gandesti.

Vrei sa stii care este cel mai pretios dar al tau?

Cel mai pretios dar al tau esti chiar tu.

Oricat de cliseistic suna asta, ramai cu mine pana la final, vreau sa iti explic.

Stii vorba aia: cele mai importante momente din viata noastra sunt acela in care ne nastem si acela in care am inteles de ce ne-am nascut.

Momentul unu este legat de secunda cand viata a inceput pentru noi.

Si este extraordinar. 

Viata ta a inceput in momentul x, in ziua y, la ora z.

START!

Te nasti, daca ai norocul ai o copilarie minunata, inconjurata de oameni care te iubesc si iti satisfac in mod sanatos nevoile pentru ca tu sa devii o fiinta completa si complexa, capabila sa primeasca si sa daruiasca iubire si multe alte daruri acestei lumi, daruri venite dintr-o valoare personala pe care toti o avem.

Cu totii valoram.

Tu contezi si ai valoare. 

Tu meriti iubirea si meriti sa fii fericit.

Tu iti meriti locul pe acest pamant si meriti sa traiesti o viata in abundenta pe toate planurile, bucurandu-te de tot ce are aceasta lume sa iti ofere.

Resursele sunt nelimitate.

Numai ca in mintea ta deja m-ai contrazis la minim trei din cele patru fraze de mai sus.

De ce? 

Oare de ce?

Pentru ca nu ma crezi.

Da, da. 

Nu ma crezi cu adevarat.

Exista in mintea ta o voce care a spus deja “Da, o fi asa, daaar….”

O sa vezi cum toate se leaga.

Mai stam putin de vorba, da?

Hai sa vedem a cui este si de unde vine vocea asta?

Deseori, ea este vocea criticului interior, care vinde din o lipsa crasa de iubire de sine.

Bun, dar cum se naste lipsa iubirii de sine?

Apare cel mai probabil atunci cand NU ai avut o copilarie minunata.

O sa spui,… da, dar a fost chiar frumos in mare parte.

Si nu te contrazic.

Insa nu exista efect fara cauza.

Daca resimti in viata ta niste efecte, daca simti ca mergi cu franele trase, daca nu traiesti in abundenta si nu te bucuri de aceasta seva minunata a vietii care iti curge prin vene ci doar…

te tarasti de la o zi la alta,… 

atunci….

Cel mai probabil in copilarie ti-a lipsit iubirea unuia sau a ambilor parinti.

Cel mai probabil ai trait in abuz, 

sau saracie, 

sau neglijenta, 

sau lipsuri, 

sau ai fost inconjurat de pesimism, 

poate boala, poate multa cearta, 

poate tensiune, 

poate mult stres.

Si asta te-a invatat ceva.

A lasat o amprenta puternica pe fiinta ta.

Toate aceste lucruri te-au invatat ca viata e o lupta.

Ca in fiecare zi trebuie sa lupti pentru a fi fericit.

Trebuie sa tragi dupa tine greutatea unei lumi intregi.

Trebuie sa iti cari in spate jobul, familia, parintii, prietenii uneori.

Si asta te lasa deseori intr-o stare de neliniste daca nu panica pentru ca simti ca nu te poti opri si esti prins ca intr-o panza de paianjen din toate partile.

Toate aceste greutati ale lumii exterioare trag din tine ca dintr-un cadavru mergator.

Poti sa te superi pe mine, dar…

Tu ai creat toate astea.

Tu ai vibrat in aceasta energie, la aceasta frecventa, cu aceste ganduri si aceste alegeri.

Nu spun ca tu esti de vina.

Ci ca tu ai puterea de a crea tot ceea ce este in afara ta.

Si totusi, daca te uiti ori in oglinda la cearcanele tale, la fata schimonosita de dureri frecvente de cap, ori la lista de lucruri de facut te apuca stresul si mai mare sau chiar anxietatea si panica.

Da, ai dreptate!

Viata e o corvoada pentru tine si mai stii sa zambesti doar in pozele de pe Facebook.

Viata e o corvoada daca nu ai curajul sa alegi diferit pentru tine.

Sa alegi ce ganduri cultivi.

Sa alegi sa iti vindeci viata de saracie, de pesimism, de o munca ce nu te face fericit, de rutina care te baga in pamant cu zile.

Traumele pot fi o cauza si nu este vina ta.

Insa asumarea responsabilitatii pentru viata ta este ceva ce poti sa alegi.

Sa traiesti din plin, din abundenta si iubire de sine poti sa alegi!

Si ajungem la MOMENTUL DOI, care conteaza cu adevarat.

Tu si eu stim un secret.

Pot sa bag mana in foc pentru asta, pentru ca te simt.

Pentru ca daca ai ajuns sa citesti aceste randuri inseamna ca nu esti intamplator in viata mea, ca nu esti cu mult diferit de mine si mai ales ca acest mesaj este cu adevarat menit sa ajunga la tine.

Ce secret stiu eu despre tine?

Stiu ca ai in tine ceva. Mai bine zis, stiu ca in tine arde o dorinta.

Stiu ca ai un vis.

Stiu ca desi nu mai vorbesti cu nimeni despre asta, desi iti e frica sa ii dai voce acelei scantei ascunsa in tine, desi uneori iti e frica sa crezi ca este acolo…este ceva ce nu poti ignora.

Ti-o aminteste fiecare zi in care te trezesti cu lehamite ca sa iti incepi ziua.

Ti-o aminteste fiecare seara in care pui capul pe perna cumva trist dar resemnat.

Ti-o aminteste fiecare stare de nemultumire pe care o ai cand dai nas in nas la ora 8 dimineata cu aceiasi oameni care nu sunt pe frecventa ta.

Ti-o aminteste fiecare stare de oboseala, de apatie, de stres si aproape imbolnavire pe care le resimti pana in maduva oaselor daca mai continui o secunda asa.

Ti-o aminteste fiecare ora din acel program in care ai vrea sa fugi rupand pamantul sa faci ceea ce TIE ITI PLACE!!!

Pentru ca simti ca pierzi timpul.

(Si fie vorba intre noi, cam asta si faci)

Simti cum ti se scurge viata din vene si cum te prelingi pe jos si ai vrea sa fii in cu totul alt loc, facand cu totul altceva.

Daca ti-as spune ca acest lucru este posibil si chiar cu o investitie nesimtit de mica din partea ta, in comparatie cu valoarea inestimabila pe care o astfel de alegere ti-o poate aduce?

Daca vrei sa citesti acum despre ce este vorba si care este solutia ca sa iesi din acest labirint, atunci nu mai sta la povesti.

Nu mai poti ignora toate semnele, decat daca vrei sa ajungi la finalul vietii plin de regret ca la momentul potrivit nu ai facut alegerea potrivita!

Stii ca suntem deja prieteni.

Cu prietenie si caldura iti spun aceste lucruri.

Spuneam ca stiu ca in tine ai ceva, stiu ca arde in tine un foc si stiu exact cum te simti pentru ca si eu am fost in exact acelasi punct.

Habar nu aveam cum sa incep, ce sa fac, cum pot sa ii dau un nume acestei dorinte care venea din mine, care spunea ca sunt menita sa fac altceva, ca altul e drumul meu.

Oricat de mult mi-as fi dorit sa o iau pe alta cale…habar nu aveam cum.

Ma intrebam cum pot eu de la un job unde ma simteam ca in cusca sa ajung la libertatea de a lucra de oriunde vreau, de a imi face singura programul, de a calatori in locuri la care doar visam, si mai ales …

(Ti-am zis ca LIBERTATEA este una dintre valorile numarul 1 ale mele?

Aaa, si a ta?

I-auzi!

Mi-nu-nat!)

Ma intrebam cum pot sa dau viata, sa suflu in acea scanteie ca sa o transform un foc imens…

Un an si ceva mai tarziu…

Focul acesta m-a adus la tine si la cei peste patruzeci de mii de oameni pe care ii ajut acum prin materialele mele.

Si pentru ca toate astea sa aiba un nume… solutia salvatoare, raspunsul la toate rugile si intrebarile mele s-a numit simplu: 

Sa imi caut pasiunea si sa nu renunt pana nu o gasesc.

Si pentru ca mi-am dorit si pentru ca nu am incetat sa sper, sa vizualizez, sa multumesc deja pentru darurile mele care erau acolo pentru mine, chiar daca nu materializate inca in plan real, rezulattele au aparut.

Oameni- resursa au intrat in viata mea.

Noi cunostinte, noi resurse au contribuit la realizarea visului meu.

Tot ce trebuia sa fac este sa ma dau la o parte, sa nu opun rezistenta si sa nu pun frici intre mine si visul meu.

Titlul acestui articol se numeste “Cel mai pretios dar pe care il poti pierde…”

De ce il poti pierde?

Pentru ca daca nu iti dai o sansa acum sa crezi in acest dar al tau care esti tu si focul interior, te irosesti. 

Te pierzi pe tine.

Prin refuzul de a da viata acelui vis al tau care reprezinta insusi sensul vietii tale pe acest pamant, refuzi sa traiesti viata insasi.

Doar supravietuiesti dar nu esti fericit.

 Pentru ca viata este o suma de alegeri.

Nu iti baza alegerile in continuare pe rana, pe nesigurantele tale, pe frici.

Ceea ce faci acum poate fi motivul tau de recunostinta sau motivul tau de regret peste cateva luni sau un an.

Acest mesaj probabil nu este pentru tine daca…

Refuzi sa dai glas acelei voci din interiorul tau sau te gandesti sa mai amani. 

Insa hai sa fim sinceri.

Amandoi stim ca ce amani acum nu vei face in nici un viitor, nici macar paralel.

Lasi realitatea de azi sa fie si cea de maine.

Alegi din frica si explici cu scuze. 

Pe tine nu te poti pacali. 

Nici pe mine ca am fost acolo si am trecut prin toate etapele.

Stii vorba aia, nu repeta o zi timp de 50 de ani si o numesti viata. 

Asa ca alege din iubire, nu din frica.

Macar pentru o zi.

Spune-mi cum ai resimtit tu ideile din acest articol si mi-ar placea sa stiu care este cel mai mare vis al tau, cel mai indraznet? 

Spune-mi! Sunt interesata sa aflu.

Cu caldura,

Roxana

Despre Autor

Roxana Borz

Mi-am recâștigat dreptul la fericire pe care credeam că nu îl voi mai avea niciodată. Îmi doresc să te ajut și pe tine să faci același lucru!