În acest articol ți-am pregătit exact diferențele dintre dragoste și iubire. Ți-am pregătit și trei modalități prin care poți transforma o relație de dragoste aflată la început într-o relație de iubire fericită pe termen lung.
Explicațiile generale găsite în mediul online sunt atât de complicate, încât simplitatea a devenit un lux. Te invit ca pentru câteva minute să ne permitem luxul de a spune lucrurilor pe nume.
Conform statisticilor, din 100 de cupluri căsătorite 34% ajung la divorț, 50% trăiesc în relații disfuncționale și doar 16% au relații împlinite. Și aici vorbim doar de cuplurile căsătorite, deoarece numai în acest caz putem avea statistici atât de precise.
Dacă ar fi să ne folosim de această statistică în subiectul nostru de aici, putem spune că din 100 de relații de dragoste doar 16% ajung să fie relații de iubire împlinită.
Atunci ce este dragostea și ce este iubirea? Dar mai ales, cum se poate construi o relație de cuplu împlinită bazată pe iubire?
- Dragoste cere validare, iubirea nu cere nimic.
- Dragostea te agită, iar iubirea te calmează.
- Dragostea creează o relația intimă dintre doi oameni, iar iubirea o susține.
- Dragostea include și frica de a nu-l pierde pe celălalt, iubirea știe că celălalt nu îi aparține, astfel nu are ce pierde.
- Un îndrăgostit îți spune că ești special, pe când un om care te iubește vede în tine unicitatea ta care face parte din Întreg.
- Dragostea spune „acum e rândul tău să îngrijești copilul”. Iubirea te face să îl lași pe celălalt să doarmă și să te duci tu să-l adormi pe copilaș.
Din câte vezi, la o primă vedere iubirea pare o perfecțiune de neatins. Dar nu-i nimic, suntem oameni, iar asta implică să învățăm mereu lucruri noi prin lecții valoroase.
Diferite situații din viața de cuplu te ajută să experimentezi și să înveți să manifești respect și acceptare față de celălalt așa cum este el, unic.
Dragostea este un amestec de emoții alături de care se declanșează și hormonii specifici sentimentului de îndrăgosteală. În același timp ai o ușoară stare de visare și nu știi ce te-a lovit și de unde a venit.
Visarea apare la începutul sentimentelor de dragoste mulțumită feniletilaminei, un hormon care provoacă emoție, fericire și euforie. Persoana îndrăgostită simte că are mai multă energie, pare a fi „imună” la oboseală și este în stare să facă efort fizic ieșit din comun.
Pe lângă asta cresc și nivelurile de dopamină, de norepinefrină și de oxitocină. Așa se explică de ce un îndrăgostit are senzații de plăcere mult mai dese și o concentrare mult mai bună (psihică) față de stările lui anterioare.
Dragostea este acea forță magică limitată ca și timp, inexplicabilă la prima vedere, care pe bune duce la schimbări la nivel fiziologic, dar și la nivel psihologic.
Mai simplu, dragostea este un cocktail de emoții, hormoni și sentimente.
Iubirea este un sentiment profund și de durată, care presupune o trăire necondiționată, care este mai presus de rațiune. De aceea s-au scris milioane de cărți pe baza ei, și tot n-au reușiti nici oamenii de știință, nici marii scriitori de beletristică s-o explice.
În relația de cuplu manifești iubire atunci când renunți la orgoliu, când lași armele jos și spui partenerului tău că habar n-ai cum, dar ai greșit. Că acum conștientizezi că l-ai rănit și te vei strădui să nu mai repeți asta.
Iubirea este manifestată mereu alături de smerenie și răbdare, oferind o zonă de intimitate crescută care tinde spre căutarea echilibrului și armoniei cu persoana iubită.
Atunci când practictici iubirea, ca trăire, conștient în relațiile de dragoste, aceasta îți va crește elevarea conștiinței tale și îți îmbunătățește viața în experiențele de zi cu zi.
Vei observa cum amândoi progresați mulțumită iubirii pe care o manifestați reciproc în relația voastră.
Iată care sunt cele trei practici conștiente prin care crești nivelul de iubire în cuplu pentru o relație împlinită pe termen lung:
- Manifești acceptare și admirație față de persoana iubită
Primul pas este să-l accepți pe omul cu care ai ales să stai sub același acoperiș. Îl accepți așa cum este.
Câte cupluri nu ajung să fie profund bolnave de minciuna pe care și-au clădit-o în jurul lor într-un parteneriat bazat pe incapacitatea de a trăi adevărata iubire?
Știu, știu că nici celălalt nu este perfect, însă asta este ideea, să-l accepți „așa”. Altfel dacă îi observi doar calitățile și ignori minusurile lui, hrănești minciuna care naște așteptări false și, automat, dezamăgiri.
Până la urmă nu concurezi cu partenerul tău, nu ești mai presus, mai harnic sau mai inteligent decât el doar pentru că ai niște studii sau abilități în plus.
Reamintește-ți de dragostea simțită la început și practică admirația interacțiunilor cu partenerul tău. Arată-i că este binevenit să fie el însuși. Acesta este primul pas esențial către o relație în care iubești și ești iubit.
De multe ori alegem să îl corectăm pe celălalt din impulsul de a ne dori o iubire perfectă. Unii fac asta pentru ochii lumii, alții pentru propriul ego.
Prietenia este una din calitățile pe care le poți dezvolta în relația ta ca să o transformi din relația de dragoste în una de iubire pentru că aceasta presupune apropiere și acceptare reciprocă.
Potrivit unei teorii foarte cunoscute din fizica cuantică, „comportamentul” unei particule se schimbă în funcție de observatorul ei. De ce nu s-ar aplica asta și în relația de cuplu?
Chiar dacă persoana iubită în prezent nu manifestă anumite calități umane după care tu tânjești, cu timpul vei observa că fără s-o frustrezi, ea va alege să le acceseze tot mai des.
- Împărtășește celuilalt cine ești cu adevărat
Fii tu cel care îi arată întâi că poate avea încredere în tine arătându-i cine ești. O să înțeleagă că nu te simți judecat de el și nu ai această frică de a fi tu însuți în interiorul relației.
Dragostea din primele luni de relația ar putea să te împingă într-o zonă în care cauți idealuri și te concentrezi ca totul să fie perfect. Însă acest fapt nu aduce relației tale beneficii pe termen lung.
Deși poate tu te-ai mai străduit și în trecut să îi arăți partenerului tău că se poate exprima liber și că nu este constrâns. Totuși, asta nu i-a oferit siguranța să se dezvăluie în totalitate în fața ta. Și este pe bună dreptate așa!
Sunt aproape sigur că el și-a interiorizat diferit experiențele din trecut față de ceea ce ți-a povestit. N-ai de unde ști exact prin ce a trecut, însă îi poți arăta ce ai ajuns tu până în momentul prezent.
Dai dovadă cu adevărat de altruism atunci când îți pasă cum se simte partenerul tău, nu doar tu. Însă este foarte probabil să nu se deschidă la prima întrebare de „Tu cum te simți cu adevărat?” sau „Este ceva ce te apasă, dar până acum nu mi-ai spus niciodată?”
Primul pas trebuie să-l faci tu.
Alege să-i arăți și să-i comunici momentele în care simți frică, neliniște, furie sau iritare. Spune-i cu adevărat cum simți tu aceste emoții și cum uneori te vezi neputincios în fața lor, oricât de multă încredere în sine dai impresia că ai avea.
Lipsa comunicării lucrurilor importante și (mai ales) banale din viața voastră poate naște tot mai multe situații stranii în care amândoi, separat, să credeți că relația se apropie către eșec.
Dacă nu scoți la iveală cine ești tu cu adevărat și nu încurajezi persoana iubită să facă la fel, începe calvarul. S-ar putea ca energia dragostei voastre de la începutul relației să alimenteze o furtună de frustrări, care să scoată din voi cele mai meschine și mai ciudate acțiuni.
Nu da ocazia ca în relația voastră să-și facă loc tăcerea, presupunerile că celălalt ar trebui să știe ce gândești și cum gândești. Evitați să ajungeți la furia intensă și încăpățânarea de a nu comunica motivul îmbufnărilor.
Partenerul are nevoie de o explicație, chiar dacă pe moment te gândești că „oricum nu va înțelege”. Arată-i că ai încredere suficientă în a-i comunica nu doar visele tale, dar și durerile și fricile pe care le ai.
- Ajută-ți partenerul să devină cine dorește el să fie
Folosește dragostea simțită la începutul relației voastre pe post de combustibil pentru a crește iubirea.
Acea dragoste îți dă un imbold spre manifestarea generozității. Aici nu mă refer la cea mai comună generozitate cunoscută în societate, cea financiară. Este vorba despre ceva mult mai „costisitor”.
Ești generos atunci când îi oferi persoanei iubite speranță, acceptare și încredere, așa cum este ea în prezent.
În viața de zi cu zi avem tendința de a ne focusa pe controlul a tot ceea ce credem că depinde de noi.
Greșeala pe care o facem des este să ne gândim că nu doar relația, dar și toate acțiunile partenerului ne aparțin. Uităm că nu suntem răspunzători de felul în care el mestecă zgomotos mâncarea, de modul în care își poartă blugii și de tensiunea pe care o emană atunci când vrea să fie punctuală.
A-l ajuta pe partener nu înseamnă a-i găsi defectele și a-i arăta cât de imperfect este, ci a-i fi alături și la deciziile și acțiunile mai proaste, din privința noastră, pe care le face.
Știi și tu cât de greu este să devii bun în cariera ta, în rolul tău de prieten de încredere sau cât de mult timp ți-a luat să-ți vindeci rănile. Empatizează cu perechea ta și oferă-i răbdarea și sprijinul de care poate tu n-ai avut parte în procesul tău de dezvoltare.
O viață de cuplu care se construiește treptat presupune la început modificări constante ale stărilor de spirit. Extazul lunilor lui Cupidon poate deveni foarte ușor indiferență, la fel cum tandrețea lasă o portiță deschisă către iritare.
Fii răbdător și ajută-ți partenerul să devină cine dorește el să fie.
Concluziile finale prin prisma simplității sunt următoarele:
Dragostea este atunci când îi pregătești cuiva o ciocolată, iar dacă acea persoană te dezamăgește, tu alegi să arunci ciocolata la gunoi pentru că n-o merită.
Iubire este atunci când dai o jumătate din ciocolata ta celeilalte persoane, chiar dacă ea te-a rănit.
Îți doresc mult spor în construirea relației de iubire,
Pera
